close

  • Credincios Patriei mele, Republicii Polone

     

  • SISTEMUL VIS

  •  

    Obiective

     

    • Informarea autorităților locale cu privire la lansarea în data de 23 iunie 2015 operațiunilor VIS pentru șederile de scurtă durată în zona Schengen (ex. înregistrarea datei dosarelor și a datelor biometrice, inclusiv a amprentelor digitale) la consulatele statelor membre Schengen din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Trebuie clarificat faptul că această acțiune nu este negociată.

     

    • Clarificarea faptului că introducerea VIS în țările terțe nu influențează dacă cetățenii acestor țări necesită sau nu vize pentru șederi de scurtă durată în zona Schnegen. În țările de pe lista statelor care nu necesită vize (ex. Republica Moldova), introducerea VIS va afecta doar rezidenții care - datorită cetățeniei pe care o posedă - trebuie să solicite viză (ex. cetățenii ruși care locuiesc în Moldova).

     

    • Explicarea faptului că această acțiune face parte dintr-un proces la scară globală de introducere a VIS (care a început în 2011 și va continua pînă la finele lunii noiembrie 2015 pentru a acoperi toate consulatele statelor Schengen) și că UE nu se concentrează doar asupra acestor state indicate mai sus.

     

    • Sublinierea faputlui că VIS este un corolar tehnic pentru stabilirea unei regiuni comune de libertate, securitate și justiție în cadrul UE și a libertății de mobilitate a persoanelor în cadrul zonei Schengen.

     

    • Cetățenii din țările terțe vor beneficia de VIS prin mai buna coordonare a dosarelor de viză și a procedurilor de control frontalier, precum și prin modalități mai bune de stabilire a întrebuințării legale a vizelor anterioare și statutul bona fide (ex. atunci cînd se solicită o viză multiplă).

     

    • Minimalizarea impactului colectării identificatorilor biometrici a solicitanților de vize și rezolvarea anumitor situații speciale precum luarea amprentelor digitale de la VIPuri și purtătorii pașapoartelor diplomatice. Utilizarea datelor biometrice nu trebuie percepută drept o măsură de discriminare, dar ca pe o modalitate mai bună de securizare a actelor de călătorie, aplicată și cetățenilor UE (ex. atunci cînd sunt emise pașapoarte).

     

    • Accentuarea faptului că o persoană trebuie să dea amprentele digitale o dată la cinci ani, ceea ce înseamnă că persoanele care călătoresc frecvent nu vor trebui să o facă de fiecare dată cînd aplică pentru viză.

     

     

    Context

     

    VIS va fi dezvoltat în fiecare regiune, pas cu pas, pentru ca toate consulatele Statelor Schengen din lumea întreagă să fie interconectate. S-a planificat ca acoperirea globală să se încheie la finele lui noiembrie 2015.

     

    Startul operațiunilor semnifică faptul că consulatele vor iniția colectarea amprentelor digitale și a fotografiilor digitale de la persoanele care solicită vize și datele fiecărui solicitant vor fi stocate în cadrul VIS. Datele pot fi accesate de către orice autoritate emitentă de vize din statele Schengen, și sunt verificate din nou de către autoritățile de frontieră la intrarea în zona Schengen a persoanei deținătoare de viză.

     

    VIS a fost deja lansat în Africa de Nord în octombrie 2011, în Estul Mijlociu în mai 2012, în regiunea Golfului în octombrie 2012, în Africa de Vest și Centrală în Martie 2013, în Africa de Est și Sud în iunie 2013, în America de Sud în septembrie 2013, în Asia Centrală și de Sud-Est, precum și în teritoriul palestinian ocupat în noiembrie 2013, în American Centrală și de Nord, în Caraibe și Australazia în mai 2014 și în Turcia și Balcanii de Vest în septembrie 2014.

     

    Decizia Comisiei care a identificat primele trei regiuni a fost adoptată în 2009 în baza unui set de criterii din Regulamentul VIS (riscul emigrației clandestine, amenințările securității interne a Statelor Schengen, fezabilitatea colectării datelor biometrice). Decizia Comisiei care a determinat următoarele opt regiuni a fost adoptată în aprilie 2012 și al treilea și ultimul set de regiuni a fost definit de Decizia de Implementare a Comisiei în data de 30 septembrie 2013 (2013/493/EU)[1].

     

    Decizia de implementare a Comisiei din 30 septembrie 2013 mai stabilește și următoarea consecutivitate pentru implementarea VIS în restul regiunilor din lume: țările din vecinătatea europeană, Rusia, China/Japonia și țările învecinate, India/Pakistan și țările învecinate, microstatele europene, Marea Britanie și Irlanda, și alte state membre ale UE.

     

    În conformitate cu această decizie, țările din Parteneriatul Estic reprezintă cea de-a 17-a regiune din programul de lansare a VIS. Data lansării operațiunilor VIS în această regiune - 23 iunie 2015 - a fost stabilită de către Statele Membre în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți ai Consiliului în cadrul întîlnirii din 5 februarie 2015, în urma dezbaterilor privind data (29 ianuarie 2015) care fusese aprobată anterior împreună cu SCIFA (agenția de pregătire a Consiliului) în luna mai 2014.

     

    Conform Ordonanței (EC) nr.539/2011[2] cetățenii Republicii Moldova circulă fără vize, pe cînd cetățenilor Armeniei, Azerbaidjanului, Belarusului, Georgiei și Ucrainei urmează alte regulamente privind vizele. Impactul asupra ambelor grupuri de țări va fi diferit și comunicarea cu autoritățile din aceste țări trebuie să fie adaptată corespunzător.

     

     

     

     

     

     

    Discuție

     

    PUNCTE GENERALE DE DISCUȚIE

     

    • În cîteva săptămîni, în data de 23 iunie 2015, VIS își va începe activitatea în așa-numita regiune 17, care va cuprinde șase țări din Paterneriatul Estic - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

     

    • VIS reprezintă o bază centrală de date care susține schimbul de date între statele Schengen privind vizele de scurtă ședere.

     

    • VIS reprezintă un element cheie al politicii Uniunii Europene de acordare a vizelor, care împreună cu alte politici îi permite UE să pună bazele unei zone comune de libertate, securitate și justiție. Aceasta cuprinde libera mobilitate a persoanelor în cadrul zonei Schengen.

     

    • VIS oferă statelor Schengen un sistem modern și eficient de solicitare a vizelor și reprezintă un pas major pentru consolidarea mobilității legitime și consolidează securitatea cetățenilor din țara dvs, atunci cînd aceștia călătoresc în UE.

     

    • Lansarea operațiunilor VIS va complementa coordonarea procedurii de solicitare de vize - un proces care deja a fost inițiat de către Codul UE privind Vizele, care descrie procedurile și condițiile de emitere a vizelor pentru șederi scurte. Acest Cod, care a intrat în vigoare în 2010, îmbunătățește per total procedurile de emitere a vizelor pentru cetățenii țărilor terțe.

     

    • În aprilie 2014, Comisia a prezentat o propunere privind revederea Codului UE privind Vizele, obiectivul căreia era de a continua facilitarea procedurii de emitere a vizelor, în special pentru solicitanții înregistrați în VIS. Atunci cînd va fi adoptată această revizuire, în special acești solicitanți vor avea acces la vizele cu multiple intrări (VMI).

     

    • VIS va facilita coordonarea mai bună a procesului de solicitare de viză pentru statele Schengen, precum și a procedurilor de trecere a frontierei, acestea venind în ajutorul cetățeanului. VIS va facilita într-adevăr examinarea rapidă și procesarea eficientă  a dosarelor de viză a călătorilor frecvenți, deoarece consulatele vor avea acces la informația cu privire la statutul precedent al dosarelor depuse pentru viză și la utilizarea corectă a vizelor emise anterior.

     

    • Implementarea VIS nu este realizată în mod special pentru țările dvs. VIS a fost deja implementat în 16 regiuni, începînd cu octombrie 2011 (Africa de Nord, Orientul Apropiat, Regiunea Golfului, Africa Centrală și de Vest, Africa de Est și de Sud, America de Sud, Asia Centrală și Asia de Sud-Est, America Centrală și de Nord, Caraibele, Australasia și în final în Turcia și în Balcanii de Vest în septembrie 2014). Pînă la finele lui noiembrie 2015 VIS va fi dezoltat progresiv în toate consulatele statelor Schengen din lumea întreagă.

     

    • Eventual, toate consulatele statelor Schengen vor fi conectate la VIS și vor înregistra în sistem date cu privire la cererile pentru vize de scurtă durată, precum și deciziile luate de către auotoritățile emitente de vize privind aceste cereri. Vor fi colectate și înregistrate în VIS și datele biometrice a solicitanților de vize și anume: o fotografie digitală și scanarea celor 10 amprente digitale.

     

    • Utilizarea identificatorilor biomerici în cadrul procesului de solicitare de viză va proteja mai bine solicitanții de furtul de identitate. Va mai preveni și identificările false, care în anumite cazuri au dus la refuzul de emitere a vizei sau la refuzul de intrare pentru o persoană care are dreptul de a intra în țara respectivă.

     

    • Utilizarea tehnologiei biometrice garantează siguranța, acuratețea și eficiența procedurilor. Luarea amprentelor nu este o acțiune asociată cu o activitate criminală. Este o acțiune comună utilizată în UE pentru a securiza actele de călătorie (ex. Atunci cînd sunt emise pașapoarte pentru cetățenii UE, inclusiv și pentru diplomați); UE a mai susținut țările partenere în introducerea acestei tehnologii pentru actele de călătorie din țările respective.

     

    • Solicitanții de viză vor trebui să se prezinte la consulat pentru luarea amprentelor o dată în cinci ani, iar procedura de identificare biometrică este foarte rapidă, simplă și discretă. În această perioadă de 5 ani, amprentele vor fi copiate de la prima solicitare de viză, astfel că persoanele care călătoresc frecvent vor trebui să urmeze această procedură o singură dată în toată această perioadă.

     

    • Scutiri de la obligația de preluare a amprentelor sunt acordate doar următoarelor categorii de solicitanți:
      • Copiilor mai mici de 12 ani,
      • Persoanelor pentru care preluarea amprentelor este fizic imposibilă;
      • Suveranilor (și membrilor familiei regale) precum și șefilor de state și membrilor guvernelor naționale (inclusiv delegațiilor lor oficiale și soților/soțiilor acestora) în cazul în care aceștia călătoresc în scopuri oficiale.

     

    • Deținătorii pașapoartelor diplomatice nu sunt scutiți de obligația de preluare a amprentelor. Cu toate acestea, ei ar putea fi scutiți de la cerințele de viză în cadrul scutirilor de viză acordate de unele state membre UE. În ceea ce privește țările din regiunea 17, Acordurile de Asociere încheiate cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina oferă cetățenilor acestor țări, deținători ai pașapoartelor diplomatice valide, posibilitatea de intra în, ieși din și tranzita teritoriile țărilor membre fără a deține vize.

     

     

    În ceea ce privește Belarusul, în prezent au loc negocieri cu privire la un acord de facilitare a acordării vizelor, care ar include o scutire de vize pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice. Suplimentar, cinci state membre (HU, MT, PL, RO și SK) au oferit, în baza unui acord bilateral, scutiri de vize pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice beloruse, trei dintre care (HU, RO și SK) au mai oferit și facilități pentru deținătorii pașapoartelor de serviciu.

     

    • Reprezentanții guvernului și oficialii care călătoresc pentru a participa la întîlniri din cadrul dialogului politic și tehnic cu UE (ex. Întîlnirile oficialilor superiori, sub-comitete) nu sunt scutiți în mod automat.

     

    • VIS va conține toate solicitările depuse de către solicitanți pe o perioadă de cinci ani, precum și deciziile luate de către consulate. Aceasta va permite facilitarea stabilirii utilizării legale a vizelor precedente de către solicitanți și statutul lor bona fide, spre exemplu atunci cînd solicită o viză cu multiple intrări.

     

    • Baza de date centrală a VIS este foarte bine protejată și datele vor fi procesate în conformitate cu cele mai înalte standarde de protecție a datelor. Orice persoană are dreptul de a obține informație cu privire la datele stocate de către VIS și poate solicita ca datele incorecte să fie corectate sau ca datele care au fost înregistrate ilegal să fie șterse.

     

    • Experiența utilizării VIS a demonstrat pînă acum că acest sistem funcționează foarte bine.

     

     


     

    Argumente pro

     

    1) 'VIPurile', oficialii de rang înalt și deținătorii pașapoartelor diplomatice din țara noastră nu reprezintă un risc de securitate și de emigrație pentru UE. De ce este necesar ca aceștia să se prezinte la consulate pentru luarea amprentelor?

     

    • Există patru categorii de solicitanți, care sunt scutite de la obligația de preluare a amprentelor:

     

    - copiii sub 12 ani;

     

    - persoanele pentru care acordarea amprentelor digiale nu este posibilă ;

     

    - șefii de state sau guverne și membrii guvernelor naționale împreună cu soții/soțiile lor și membrii delegațiilor lor oficiale atunci cînd sunt invitați  în scopuri oficiale de către guvernele Statelor Member UE sau de către organizațiile internaționale ;

    - suveranilor (și membrilor familiei regale) în cazul în care sunt invitați în scopuri oficiale de către guvernele Statelor Member UE sau de către organizațiile internaționale .

     

     

    • Lista scutirilor este obligatorie și exhaustivă.

     

    • Utilizarea datelor biometrice reprezintă un aspect esențial al VIS. Aceasta va garanta acuratețea procedurilor și va duce la evitarea identificărilor false.

     

    • De aceea lista scutirilor de la obligația de preluare a amprentelor a trebuit să fie limitată și bazată pe criterii obiective, aplicabile tuturor țărilor terțe.

     

    • Deținătorii pașapoartelor diplomatice nu sunt scutiți de obligația de preluare a amprentelor. Cu toate acestea, ei ar putea fi scutiți de la cerințele de viză în cadrul scutirilor de viză acordate de unele state membre UE. În ceea ce privește țările din regiunea 17, Acordurile de Asociere încheiate cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina oferă cetățenilor acestor țări, deținători ai pașapoartelor diplomatice valide, posibilitatea de intra în, ieși din și tranzita teritoriile țărilor membre fără a deține vize.

     

    În ceea ce privește Belarusul, în prezent au loc negocieri cu privire la un acord de facilitare a acordării vizelor, care ar include o scutire de vize pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice. Suplimentar, cinci state membre (HU, MT, PL, RO și SK) au oferit, în baza unui acord bilateral, scutiri de vize pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice beloruse, trei dintre care (HU, RO și SK) au mai oferit și facilități pentru deținătorii pașapoartelor de serviciu.

     

    • Reprezentanții guvernului și oficialii care călătoresc pentru a participa la întîlniri din cadrul dialogului politic și tehnic cu UE (ex. întîlnirile oficialilor superiori, sub-comitete) nu sunt scutiți în mod automat. Cu toate acestea oficialii de rang înalt și deținătorii pașapoartelor diplomatice vor fi scutiți de la obligația de preluare a amprentelor atunci cînd vor călători în cadrul delegațiilor oficiale ale Șefilor de State sau a membrilor guvernului național, invitați în scopuri oficiale.

     

    • Nu a fost posibilă oferirea unei scutiri generale pentru oficialii de rang înalt sau VIPurilor, pentru că o astfel de categorie depinde foarte mult de circumstanțele locale și respectiv nu poate fi definită în mod obiectiv.

     

    • Nu a fost posibilă nici oferirea unei scutiri generale deținătorilor de pașapoarte diplomatice, deoarece standardele pentru asigurarea acestor documente variază foarte mult în dependență de fiecare țară.

     

    • În conformitate cu prevederile formulate în Ordonanța 539/2001, statele Schengen pot decide asupra scutirii de vize pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice din anumite țări.

     

    • Procedura de preluare a amprentelor este rapidă, simplă și discretă. În majoritatea consulatelor VIPurile pot beneficia de anumite facilități, atunci cînd se prezintă pentru preluarea datelor biometrice (săli private și programări speciale).

     

    • Suplimentar, amprentele vor fi preluate, în principiu, la prima solicitare de viză o dată în cinci ani. Pentru solicitările ulterioare, amprentele vor fi copiate din dosarul solicitării precedente, cu excepția cazului în care există dubii sigure cu privire la identitatea solicitantului.

     

    • De aceea, preluarea amprentelor nu ar trebui să prezinte perturbări majore pentru solicitanții de viză.

     

    2) Ce se v-a întîmpla în cazul în care vor surveni probleme de ordin tehnic privind baza de date? Mai pot fi emise vizele într-un astfel de caz? Ar putea surveni probleme la trecerea frontierelor externe ale zonei Schengen?

     

    • Experiența utilizării VIS în primele 16 regiuni de aplicare a sistemului a demonstrat că acest sistem merge strună.

     

    • În cazul improbabil al unui eșec tehnic al bazei centrale de date, un sistem de back-up, capabil să restaureze toate funcțiile VIS, va fi inclus după 30 de minute.

     

    • Dacă vreun consulat al unui stat Schengen nu se va putea conecta sau nu va putea transmite date sistemului VIS din cauza unei probleme tehnice temporare la nivel național, procesarea solicitărilor de viză ar putea fi perturabtă pentru moment. Cu toate acestea, asemenea probleme ar trebui să fie soluționate rapid și în cel mult 15 zile calendaristice să se ia decizia cu privire la solicitarea de viză Schengen. Astfel, nu ar trebui să existe mai perturbări pentru solicitanții de vize.   

     

    • Dacă autoritățile de frontieră din statele Schnegen nu pot accesa sistemul VIS din cauza unei probleme tehnice temporare, aceștia vor continua verificarea manuală. Intrarea în zona Schengen nu va fi niciodată refuzată unei persoane din cauza faptului că VIS nu funcționează.

     

     

     

    3) Care autorități vor avea acces la datele stocate în VIS?

    • Autoritățile din statele Schengen responsabile de emiterea vizelor, de verificarea la frontieră și de emigrație, precum și de procedurile de solicitare de azil vor avea acces direct la datele stocate în VIS.

     

    • Din 1 septembrie 2013, autoritățile care aplică legea din statele Schengen pot solicita acces la datele stocate în cadrul VIS în cazul unor condiții legale foarte stricte și doar cu scopul de a preveni, detecta sau investiga orice infracțiune teroristă sau alte infracțiuni grave. Avînd aceleași scopuri, și Europol va avea acces la VIS.

     

    • De regulă, datele VIS nu pot fi transferate sau puse la dispoziția țărilor terțe sau a organizațiilor internaționale.


     

    Sistemul de Informare privind Vizele (VIS)

    FAQs

     

     

     

    1) Ce este VIS?

     

    Sistemul de Informare privind Vizele (VIS) este un sistem pentru schimul de date între statele Schengen cu privire la vizele de scurtă durată.

     

    VIS cuprinde o bază de date, o interfață națională în fiecare stat Schengen și o infrastructură de comunicare între bazele centrale de date și interfețele naționale. VIS este conectat la sistemele naționale de vize ale tuturor statelor Schengen prin intermediul interfețelor naționale pentru a permite autorităților competente din statele Schengen să proceseze datele cu privire la solicitările de viză și cu privire la vizele emise, refuzate, anulate, revocate sau prelungite.

     

    VIS este compus din două sisteme, primul este baza de date VIS care are capacități alfanumerice de căutare și al doilea, este un Sistem Automat de Identificare a Amprentelor (AFIS) care compară amprentele preluate cu datele din baza de date și oferă informații găsit/nu a fost găsit, precum și informații despre potrivirea amprentelor.

     

    Serverul principal VIS este localizat la Strasbourg (Franța) iar serverul sistemului de back-up, capabil să reia toate funcțiile sistemului principal VIS, este localizat în Sankt Johann im Pongau (Austria).

     

    VIS procesează în mod constant informația colectată de către consulatele statelor Schengen. Spre exemplu, informația introdusă local de către autoritățile care emit viza va fi disponibilă în doar cîteva minute în sistemul VIS. VIS susține serviciile rapide de verificare a deținătorlor de vize la punctele de trecere a frontierei. Spre exemplu, verificarea ia doar cîteva secunde.

     

    VIS este operațional 24/7, 365 zile pe an.

     

    Comisia a fost responsabilă de dezvoltarea bazei centrale de date, a interfețelor naționale și a infrastructurii de comunicare între serverul central VIS și interfețele naționale. Dezvoltarea acestora a fost finanțată de bugetul UE. Fiecare stat Schengen este responsabil de dezvoltarea, gestionarea și operaționalitatea sistemului național.

     

    Agenția pentru gestionarea sistemelor informaționale la scară largă a devenit din 1 decembrie 2012 Autoritatea care gestionează VIS.

     

     

     

    2) Care este cadrul legal al VIS?

     

    Următoarele instrumente constituie cadrul legal al VIS:

     

    • Decizia Consiliului 2004/512/EC din 8 iunie 2004 care stabilește Sistemul de Informare privind Vizele (VIS), OJUE L 213, 15.6.2004, p. 5.
    • Ordonanța (EC) Nr. 767/2008 a Parlamentului Europei și a Consiliului European din 9 iulie 2008 cu privire la VIS și la schimbul de date dintre statele membre cu privire la vizele pentru șederi de scurtă durată (Regulamentul VIS ), OJUE L 218, 13.8.2008, p. 60.
    • Decizia Consiliului 2008/633/JHA din 23 iunie 2008 cu privire la accesul pentru consultație a VIS de către autoritățile desemnate ale statelor membre și de către Europol cu scopul prevenirii, detectării și investigației acțiunilor teroriste și a altor infracțiuni grave, OJUE L 218, 13.8.2008, p. 129.
    • Ordonanța (EC) nr. 81/2009 Parlamentului Europei și a Consiliului European din 14 ianuarie 2009 care modifică Ordonanța (EC) nr.562/2006 cu privire la utilizarea VIS în cadrul Codului Frontierelor Schengen , OJUE L 35, 4.2.2009, p. 56.
    • Ordonanța (EC) nr.810/2009  Parlamentului Europei și a Consiliului European din 13 iulie 2009 care stabilește un Cod comunitar al Vizelor (Codul cu privire la vize), OJUE L 243, 5.9.2009, p. 1.
    • Decizia Comisiei  2010/49/EC din 30 noiembrie 2009 care determină primele regiuni pentru lansarea operațiunilor VIS, OJUE L 23, 27.1.2010, p. 62.
    • Decizia de Implementare a Comisiei 2011/636/EU din 21 septembrie 2011 care determină data la care VIS își va începe operațiunile în prima regiune, OJUE L 249, 27.9.2011, p. 18.
    • Ordonanța Comisiei  (EU) nr.977/2011 din 3 octombrie 2011 care modifică Ordonanța (EC) nr.810/2009 Parlamentului Europei și a Consiliului Europei, stabilind un Cod Comunitar al Vizelor.
    • Decizia de implementare a Comisiei  nr. 2012/274/EU din 24 aprilie 2012 care determină al doilea set de regiuni pentru lansarea VIS, OJUE L 134, 25.5.2012.
    • Decizia de implementare a Comisiei  nr. 2012/233/EU din 27 aprilie 2012 care determină data la care VIS își începe operațiunile în a doua regiune, OJUE L 117, 1.5.2012, p. 9.
    • Decizia de implementare a Comisiei nr. 2012/512/EU din 21 septembrie 2012 care determină data de la care VIS își începe operațiunile în a treia regiune , OJUE L 256, 22.9.2012, p. 21.
    • Decizia de implementare a Comisiei  nr. 2013/122/EU din 7 martie 2013 care determină data de la care VIS își începe operațiunile în a patra și a cincea regiune, OJUE L 65, 8.3.13, p. 35.
    • Decizia de implementare a Comisiei  nr. 2013/266/EU din 5 iunie 2013 care determină data de la care VIS își începe operațiunile în a șasea și a șaptea regiune OJUE L 154, 6.6.2013, p. 8.
    • Decizia de implementare a Comisiei  nr. 2013/441/EU din 20 august 2013 care determină data de la care VIS își începe operațiunile în a opta regiune, OJUE L 223, 21.8.2013, p. 15.
    • Decizia de implementare a Comisiei  nr. 2013/493/EU din 30 septembrie 2013 care determină al treilea și ultimul grup de regiuni în care vor fi lansate operțiunile VIS , OJUE L 268, 10.10.2013, p. 13.
    • Decizia de implementare a Comisiei  nr. 2013/642/EU din 8 noiembrie 2013 care determină data de la care VIS își începe operațiunile în noua, a zecea și într-o a unsprezecea  regiue, OJUE L 299, 9.11.2013, p. 52.

     

     

     

    3) Care este planul de implementare al VIS?  

     

    VIS nu și-a început activitatea la aceeași dată în toate consulatele statelor Schengen din întreaga lume. VIS este implementat progresiv, regiune după regiune, în ordinea stabilită de către Comisie în baza a trei criterii definite de Ordonanța cu privire la VIS: riscul migrației ilegale, amenințările pentru securitatea internă a Statelor Schengen, și fezabilitatea colectării datelor biometrice din toate localitățile regiunii.

     

    Comisia a adoptat în noiembrie 2009 o Decizie prin care a determinat primele trei regiuni pentru implementarea VIS. VIS și-a început operațiunile în toate consulatele statelor Schengen care emit vize în Africa de Nord, în data de 11 octombrie 2011, în Orientul Apropriat, în data de 10 mai 2012, și apoi în regiunea Golfului, în data de 2 octombrie 2012.

     

    Comisia a adoptat în data de 24 aprilie 2012 o decizie prin care a determinat al doilea gruă de regiuni pentru inițierea operațiunilor: Africa Centrală și de Vest (lansarea operațiunilor în martie 2013); Africa de est și sud (iunie 2013); America de Sud (septembrie 2013); Asia centrală, de Sud-Est și teritoriul palestinian ocupat (noiembrie 2013).

     

    Comisia a adoptat în data de 30 septembrie 2013 o decizie prin care stabilește succesiunea implementării VIS în restul regiunilor din întreaga lume: America Centrală, America de nord, Caraibele, Australasia, Balcanii de Vest și Turcia, țările din vecinătatea estică, Rusia, China/Japonia și țările învecinate, India/Pakistan și țările învecinate, microstatele europene, Marea Britanie și Irlanda, precum și alte state membre UE.

     

    Statele Schengen au posibilitatea de a începe utilizarea VIS, indiferent dacă iau sau nu amprentele solicitanților, în consulatele din oricare regiune din lume, chiar înainte de lansarea planului general de implementare, cu condiția de a informa Comisia.

     

     

    4) Ce fel de date sunt stocate în VIS?

     

    În fiecare regiune unde VIS este implementat pas cu pas, autoritățile emitente de vize ale statelor Schengen vor introduce în VIS date cu privire la solicitările de viză de scurtă durată (ex. Solicitările pentru șederi în zona Schengen care să nu depășească trei luni). Datele cu privire la vizele de ședere prelungită nu vor fi înregistrate în VIS.

     

    Odată ce solicitarea este făcută, autoritățile emitente de vize ale statului Schengen respectiv vor crea un dosar de solicitare în sistemul VIS și vor înregistra datele alfanumerice care conțin formularul de solicitare de viză Schengen[3], fotografia digitală și 10 amprente luate de la solicitant.

     

    Dacă solicitantul călătorește împreună cu un grup, dosarele de solicitare de viză a călătorilor vor fi interconectate în VIS. Dacă o solicitare precedentă a fost înregistrată pentru același solicitant, ambele solicitări vor fi interconectate în VIS.

     

    Pentru fiecare regiune Comisia determină data de la care utilizarea VIS, precum și colectarea amprentelor devine obligatorie pentru toate consulatele care emit vize Schengen în regiunea respectivă. Înainte de această dată, oricare stat Schengen poate decide să inițieze operațiunile VIS înainte de planul general de implementare, putînd opta între a colecta amprentele solicitanților sau nu. Dacă un stat Schengen decide că nu dorește să colecteze amprente, doar celelalte date vor fi introduse în VIS.

     

    Odată ce o decizie cu privire la solicitare este luată (emiterea/refuzul vizei) sau respectiv are loc anularea/revocarea sau extinderea vizei, această informație este introdusă în VIS de către autoritățile emitente de viză din respectivele state Schengen. Odată ce este emisă viza și dacă toate datele solicitanților - inclusiv amprentele - sunt înregistrate în VIS,  este introdus un cod VIS pe abțibildul vizei.

     

     

    5) Care sunt consecințele practice ale sistemului VIS pentru solicitanții de viză?

     

    Solicitanții care solicită pentru prima dată viză vor trebui să se prezinte personal pentru a depune solicitarea cu scoptul de a se fotografia și de a da amprentele.

     

    Fotografia poate fi făcută atunci cînd se face solicitarea sau poate fi scanată de pe o altă fotografie.

     

    Pentru solicitările ulterioare, pe parcursul celor cinci ani, amprentele pot fi copiate din dosarele anterioare de solicitare a vizei din sistemul VIS.

     

    Cu toate acestea trebuie să se menționeze că în cazul existenței unor dubii sigure privind identitatea solicitantului, consulatul trebuie să colecteze din nou amprentele în perioada de 5 ani menționată mai sus.

     

    De asemenea, solicitantul poate cere colectarea suplimentară a acestora, dacî în momentul depunerii solicitării de viză nu se poate confirma imediat faptul că amprentele au fost luate într-o perioadă de pînă la cinci ani.

     

    Datele biometrice ale solicitanților de viză pot fi colectate de către consulatele statelor Schengen și de către furnizorii de servicii externe, însă nu și de intermediarii comerciali (ex. Agențiile de voiaj).

     

    Din 31 octombrie 2011, polițiștii de frontieră din statele Schengen verificau VIS utilizînd, sistematic, numărul de ordine din VIS de pe abțibildul vizei și, posibil, verificarea amprentelor deținătorului de viză. Din octombrie 2014, funcția de căutare în VIS se realizează cu ajutorul numărului de pe abțibildul de viză în combinație cu amprentele, cu excepția unor circumstanțe deosebite (spre exemplu datorită itensității traficului).

     

    Atunci cînd ajung la frontiera externă a zonei Schengen, deținătorii de vize vor trebui să compare amprentele cu cele înregistrate în VIS, dacă autoritățile de frontieră vor solicita acest lucru.

     

    Deținătorii de vize, a căror amprente nu au fost colectate în momentul solicitării vizei fie din cauza faptului că au fost scutiți de utilizarea echipamentului sau pentru că la moment nu exista obligația de luare a amprentelor în regiunea respectivă, nu vor fi supuși verificării de amprente.

     

     

    6) Care sunt solicitanții de viză scutiți de la obligația de preluare a amprentelor?

     

    Conform Art. 13(7) al Codului Vizelor următoarele categorii de solicitanți nu sunt obligate să ofere amprentele:

     

    - copiii sub 12 ani;

     

    - persoanelor de la care fizic este imposibilă luarea amprentelor. Dacă luarea amprentelor la mai puțin de 10 degete este posibilă, se vor lua amprentele de la cît mai multe degete este posibil. Dacă imposibilitatea de a lua amprente este temporară, socilitantului i se va cere să lase amprentele la următoarea solicitare de viză;

     

    - șefilor de state sau guverne și membrilor guvernelor naționale precum și soților/soțiilor acestora și membrilor delegațiilor oficiale atunci cînd sunt invitați în scopuri oficialede către guvernele Statelor Member UE sau de către organizațiile internaționale;

     

    - suveranilor și altor membri de vază ai familiei regale, în cazul în care sunt invitați în scopuri oficiale de către guvernele statelor membre UE sau de către organizațiile internaționale.

     

    Lista scutirilor este obligatorie și exhaustivă. Deținătorii pașapoartelor diplomatice nu sunt scutiți de obligația de preluare a amprentelor. Cu toate acestea, ei ar putea fi scutiți de la cerințele de viză dacă sunt membri ai unor delegații oficiale a șefilor de stat/a membrilor guvernelor naționale invitate în scopuri oficiale.

     

    7) Care autorități au acces la VIS?

     

    Autoritățile emitente de vize din cadrul statelor Schengen au acces la VIS atît pentru a introduce date, cît și pentru informare. Datele cu privire la solicitările de viză și la deciziile ce țin de acestea sunt introduse în VIS de către autoritățile de emitere a vizelor din statele Schengen care au funcția de a examina solicitarea sau de a lua decizii. Datele introduse de către autoritățile unui stat Schengen pof fi vizualizate de către autoritățile tuturor statelor Schengen, spre exemplu atunci cînd se examinează o altă solicitare de la același solicitant.

     

    Alte autorități din statele Schengen care au acces la VIS doar pentru informare.

     

    Poliția națională de frontieră are acces la VIS doar cu scopul de a verifica identitatea deținătorului de viză, de a autentifica viza și de a vedea dacă condițiile de intrare pe teritoriul unui stat Schengen sunt respectate.

     

    Verificările în sistemul VIS la frontierele externe ale zonei Schengen sunt obligatorii din 31 octombrie 2011. Pentru o perioadă maximă de trei ani după implementarea VIS, aceste verificări vor putea fi realizate doar cu ajutorul numărului de pe abțibildul vizelor. După această perioadă de tranziție, verificările în VIS la frontiere vor trebui să cuprindă și verificările sistematice ale amprentelor, cu excepția unui număr limitat de circumstanțe.

     

    Autoritățile naționale responsabile de realizarea verificărilor pe teritoriului statelor Schengen au access la VIS cu scopul de a verifica identitatea deținătorului de viză, autenticitatea vizei și dacă condițiile de intrare, de ședere sau rezidență pe teritoriul unui stat Schengen sunt respectate.

     

    Autoritățile naționale privind solicitanții de azil au acces la VIS pentru a determina statul membru responsabil pentru examinarea solicitării de azil în conformitate cu Ordonanța (EC) nr. 343/2003 și pentru examinarea unei astfel de solicitări.

     

    Pe viitor, Europol va avea acces pentru informare la VIS cu scopul de a preveni, detecta și investiga acțiunile teroriste și alte infracțiuni criminale grave.

     

    Autoritățile naționale de aplicare a legii pot solicita accesarea datelor VIS în același scop, începînd cu 1.9.2013, cu condiția ca anumite condiții legale să fie îndeplinite: accesul la datele VIS trebuie să fie necesar într-un anumit caz și trebuie să existe motive rezonabile pentru a considera că această consultare a datelor va contribui substanțial la prevenirea, detectarea și investigarea acțiunilor teroriste și a altor infracțiuni criminale.

     

    De regulă, datele VIS nu pot fi transferate sau nu pot fi puse la dispoziția țărilor terțe sau a organizațiilor internaționale. Prin derogare, anumite date înregistrate în VIS (nume, cetățenie, numărul actului de călătorie, reședința) pot fi comunicate unei țări terțe sau unei organizații internaționale atunci cînd este necesar într-un caz individual pentru a demonstra identitatea unui cetățean dintr-o țară terță, inclusiv și cu scopul reîntoarcerii acestuia în țară.

     

     

    8) Care sunt regulile de protejare a datelor cu privire la datele VIS?

     

    Reguli stricte de protecție a datelor sunt definite în Ordonanța cu privire la VIS și sunt subiecte ale controlului realizat de autoritățile naționale și europene de protecție a datelor.

     

    Datele sunt ținute în cadrul VIS pentru o perioadă maximă de 5 ani începînd cu ziua de expirare a vizei, în cazul în care viza a fost emisă; sau începînd cu noua dată de expirare a vizei, dacă viza a fost prelungită; sau cu ziua în care a fost luată o decizie negativă de către autoritățile emitente.

     

    Orice persoană are dreptul de a obține informații cu privire la datele despre persoana sa înregistrate în VIS de către statele Schengen, care au introdus datele în sistem. Orice persoană poate solicita ca datele incorecte cu privire la persoana sa să fie corectate și ca datele care au fost înregistrate ilegal, să fie șterse.

     

    În fiecare stat Schengen, autoritățile naționale de supervizare monitorizează în mod independent procesarea datelor personale înregistrate în VIS de către statele Schengen respective.

     

    Agenția Europeană de Supraveghere a Protecției Datelor monitorizează activitățile de procesare a datelor de către Agenția de Gestionare a VIS.

     

     

     



    [1] OJ L 268, 10.10.2013, p. 13.

    [2] OJ L 81, 21.3.2001, p. 1.

    [3] Inclusiv numele solicitantului, cetățenia i, domiciliul, ocupația, numărul actului de identitate de călătorie, tipul vizei solicitate, destinația principală și durata șederii, punctul de frontieră pentru intrarea în spațiul Schengen, detalii cu privire la persoana care a lansat invitația.

     

    Print Print Share: